✕
Paroles originales
Doina (Tatăl meu Rusia)
! de cincisprezece ani nu ştiu, nu ştiu nimic de tine, Tată,
stai tot în casa-n care-am stat copil în vîrsta fermecată,
stai tot în casa-n care crunt îmi loveai trupul cu centura?
val roş de sînge şi acum tot îmi mai podideşte gura !
! sărutu-ţi mîna, Tată bun, sărutu-ţi mîna şi-nchinare
ca Domnul-Dumnezeu tu eşti, ca Dumnezeu şi Sfîntul Soare,
cîţi pumni în inimă-am primit mi-au fost ca floarea la ureche
că nu e pumn să poată sta cu pumnul Tatălui păreche !
! sărutu-ţi mîna, Tată bun, sărutu-ţi mîna şi genunchii,
te-ating cu palma de copil cu-nvineţitele ei unghii,
mi-s mînile tot străvezii, nevinovate, albe, prunce,
putea să mi se-oprească-n loc cu totul inima atunce !
! Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia...
Tu numărai şi-ţi întindeam palmele-nsîngerate ţia...
Te-ai fi oprit de-ai fi văzut că fiul tău de-al doilea plînge
ţi-aş linge cizmele şi azi de-ar fi stropite de-acel sînge !
! Tu erai tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia...
Tată dement cu epoleţi şi cu centură ca leşia...
Tu erai Tatăl meu şi noi copiii te uram şi Mama,
că ni l-ai pus tu pe pereţi pe Stalin şi-ai dat jos icoana !
! Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia...
mai mult pe mine mă băteai, spre mine-ţi abăteai urgia...
pînă spre miezul nopţii mult în casa noastră luminată
se auzea cum tu loveşti cu vrednicia ta de Tată !
! Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia...
ne-ai îngrozit cu groaza ta copiilor copilăria...
m-ai prigonit, m-ai alungat din părinteasca noastră casă,
de-aceea azi picioarele mi-s tari ca fierul şi frumoasă !
! Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia...
genunchii azi mi-i plec şi-ţi plîng sîngurătatea, nebunia...
mă poartă azi picioarele pe Drumul Noilor Imperii,
la Noua Sofie să-ajung pe crucea Albelor Siberii !
! nimic nu poate-a mă-ngrozi, sufletul meu nu se mai teme...
de tine doar mi-i dor mereu, nu te-am văzut de-atîta vreme,
dar nu bătrîn, dar nu dement, n-aş vre să-mi pari acum un altul,
Tu care trupul mi-ai făcut tare şi neted ca asfaltul !
! poate de-acum, nu mai e mult şi în Siberia ni-i drumul,
la tine doar mă mai gîndesc cît ţine şi ne-o ţine-acumul,
fiul vîndut şi schingiuit ce gînd să-ţi mai trimită ţia?
Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia !
! de cincisprezece ani nu ştiu, nu ştiu nimic de tine, Tată,
stai tot în casa-n care-am stat copil în vîrsta fermecată...
stai tot în casa-n care crunt îmi loveai trupul cu centura...
val roş de sînge şi acum tot îmi mai podideşte gura !
! Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia
Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia
Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia
Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia
Tu erai Tatăl meu şi noi copiii îţi spuneam Rusia !
(2000)
tsitpircTraduction
Mi padre RuSIa
son quince años, Padre, que no te me apareces,
aún estás en donde mi infancia velabas?
aún estás en donde con saña me pegabas?
me sangra aún la boca, me sangra aún aveces!
quiero besar tus manos, con ademán profundo,
pues tú Señor has sido, Señor y Santo Sol!
y aunque muchos puños me han dado al corazón
ya como el puño tuyo no hay nada en el mundo!
quiero besar tus manos, tus manos y rodillas,
rozarte con mis dedos de punta aún doliente,
translúcidas mis manos, de niño inocente,
podría haberse hecho mi corazón astillas!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa...
contabas bien los golpes, con sádico orgullo...
parabas si lloraba el otro hijo tuyo...
si sangre le sacaras, tus botas besaria!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa...
demencia uniformada, de cinto y galones...
Te nos ganaste el odio, sobrándote a montones
cuando pusiste a Stalin, sacando a María!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa...
a mí es que más me dabas, yo era el preferente...
pasada medianoche, oía aún la gente
los gritos y los llantos que tu valor medían!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa...
colmaste nuestra infancia de horror y de espanto...
me echaste de la casa, anduve así errando,
por eso tengo fuertes las piernas todavía!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa...
deploro hoy tu sino, tu soleda' y locura...
me lleva a nuevo rumbo la nueva dictadura,
a Nueva Sofia ando por cruz de SibeRIa!
ya nada me asusta, ya nada me espanta...
a ti es que te añoro, fantasma del pasado,
mas no querría verte decrépito y gastado,
Tú que me has reforzado el cuerpo y la garganta!
ya puede que nos lleven bien pronto a SibeRIa,
pero es en ti que pienso, qué sucedió contigo?
yo, hijo torturado y vendido qué más digo?
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa!
son quince años, Padre, que no te me apareces...
aún estás en donde mi infancia velabas?
aún estás en donde con saña me pegabas?
me sangra aún la boca, me sangra aún aveces!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa!
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa! !
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa! ! !
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa! ! ! !
Tú eras Padre mío, tu apodo era RuSIa! ! ! ! !
✕
Cezar Ivanescu: Top 3
| 1. | Amintirea paradisului |
| 2. | Doina (Tatăl meu Rusia) |
| 3. | Doina (Uri memento) |
Commentaires
La Russie a lancé une guerre honteuse contre l’Ukraine. Soutenez l’Ukraine !
Qui traduit ?
Cezar Ivanescu, 1941-2008