✕
Eredeti dalszöveg
În fiecare zi
În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămîne un deşert de disperare.
Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;
Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;
Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.
În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămîne un deşert de disperare.
Kűldve: 
turcanin 2011-11-03
turcanin 2011-11-03Utoljára szerkesztette: 
Valeriu Raut , 2018-10-20
Valeriu Raut , 2018-10-20Fordítás
Chaque jour
Chaque jour, nous méprisons
Les oiseux, l’amour et l’océan,
Et à leur place, nous l’ignorons,
Il ne reste qu’un désert d’effondrement.
Par la paresse d’un rêve nous sommes leurrés
Un rêve que l’on annule en hésitant;
On se recueille dans un cercle fermé
Qui refuse aux yeux l’émerveillement.
On tourne en rond dans des draps maussades,
Esseulés à deux, par lâcheté,
Et on se ment avec des bouches qui rendent
Rugueux les baisers usagés.
On se retrouve trop vides, à la onzième heure,
Dans un inadmissible, bas et triste coin:
Trop sceptiques et trop seuls, trop en vain,
Pour savoir que l’amour existe encore.
Chaque jour, nous méprisons
Les oiseux, l’amour et l’océan,
Et à leur place, nous l’ignorons,
Il ne reste qu’un désert d’effondrement.
Nora_D✕
Tudor Gheorghe: Top 3
| 1. | Vin colindătorii |
| 2. | Acolo este țara mea |
| 3. | A venit şi-aici Crăciunul |
Hozzászólások
Oroszország gyalázatos háborút folytat Ukrajna ellen. Állj ki Ukrajnával!
A fordítóról
O poezie de Romulus Vulpescu