Alexandru Andrieș - De vină-i Ioana

Romence

De vină-i Ioana

Eram la pămînt,
Eram la podea:
Într-o astfel de clipă
A apărut ea.
Ea mi-a zîmbit,
Şi eu i-am zîmbit;
I-am dat sufletul meu,
Ea l-a mototolit,
L-a aruncat pe jos... (L-a aruncat pe jos)
L-a aruncat pe jos... (L-a aruncat pe jos)
Te-ntreb: aşa ceva, cui i-a fost de folos ?
 
L-am luat de jos,
Am vrut să-l repar.
Meşterul mi-a zis:
"Te zbaţi în zadar !
Uită-te la mine,
Am păr alb în mustăţi:
Sufletul tău e făcut bucăţi,
Mai bine lasă-l jos ! (Mai bine lasă-l jos),
Mai bine lasă-l jos ! (Mai bine lasă-l jos)"
Te-ntreb: aşa bucăţi cui i-ar fi de folos ?
 
L-am rugat frumos:
"Nu mă lăsa aşa,
E imposibil
Să nu fie ceva !"
El a zis: "Există,
Da' e foarte dureros,
Şi nici măcar nu ştiu dacă-i de vreun folos,
Mai bine stai aşa (mai bine laşi aşa),
Mai bine stai aşa (mai bine laşi aşa),
Şi-n loc de suflet îţi pun
O bucată de tinichea !"
 
MariusIonescu88 kullanıcısı tarafından Çarş, 03/01/2018 - 22:48 tarihinde eklendi
Teşekkürler!
Yorumlar