Ossza meg
Font Size
Román
Eredeti dalszöveg

Deşteaptă-te, române!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
 
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
 
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas el mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
 
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
«Viaţa-n libertate ori moarte» strigă toţi.
 
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
 
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
 
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
 
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
 
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
 
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
 
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.
 
Angol
Fordítás

Wake Up, Romanians [Full Version]

Wake up, Romanians from your sleep of death
Into which you've been sunk by the barbaric tyrants.
Now or never, sow a new fate for yourself
To which even your cruel enemies will bow!
 
Now or never, let us show the world
That through these arms, Roman blood still flows;
And that in our chests we still proudly bear a name
Triumphant in battles, the name of Trajan!
 
Raise your broad forehead and see around you
How, like fir trees on a mountain, brave youths, of a hundred thousand
An order they await, ready to pounce, as if wolves on sheep.
Old men and young, from mountains high and plains wide!
 
Behold, mighty shadows; Michael, Stephen, Corvinus,
The Romanian nation, your great grandchildren.
With armed hands, with your fire in their veins,
"Life in liberty or death", they all proclaim!
 
You were vanquished by the evils of your envy
And by blind disunity at Milcov and the Carpathians
But we, whose souls were pierced by holy liberty,
Swear that forever in brotherhood we will join!
 
A widowed mother from time of Michael the Brave
Of her sons, she today demands a helping hand
And curses, with tears in her eyes, whosoever
In times of such great need, a traitor proven!
 
Of thunder and of brimstone should they perish
Anyone who flees from this glorious calling.
When homeland and our mothers, with a sorrowful heart,
Will ask us to cross through swords and blazing fire!
 
Have we not had enough of the barbaric crescent's yatagan
Whose fatal wounds we still feel today?
Now, the knout is intruding on our ancestral lands
But the Lord is our witness that so long as we are alive, we won't accept it!
 
Have we not had enough of despotism and its unseeing eye
Whose yoke, like cattle, for centuries we have carried?
Now the cruel ones are trying, in their blind arrogance,
To take away our language, but only dead shall we surrender it!
 
Romanians of the four corners of the world, now or never,
Unite in thought, unite in feeling!
Proclaim to the world that the Danube has been stolen
Through intrigue and coercion, sly machinations!
 
Priests, lead with holy crosses, for this army is Christian,
Its motto is liberty and its goal all too holy.
Better to die in battle in with eternal glory,
Than to once again be slaves on our ancient lands!
 
"Deşteaptă-te, ..." fordításai
Angol
Hozzászólások