Russia is waging a disgraceful war on Ukraine.     우크라이나와 함께하세요!
공유하다
글꼴 크기
원래 가사
Swap languages

Domnişoară Singurătate

Ştiu că nu vrei să ai de-a face cu nimeni
Că îţi ajunge propria şi delicata făptură
Şi îţi iei pe umeri haina subţire a însingurării,
Dar pentru ca să-ţi dovedeşti graţia şi puterea
Să simţi şi mai tare că eşti tu şi restul lumii
Ai vrea să ştii întotdeauna că sunt,
Domnişoară Singurătate.
 
Îţi pasă atât de puţin şi nu-ţi pasă
Că pictori mari plimbaţi prin galerii ca sfintele moaşte
Maeştrii ai distilării luminii şi aşezării ei pe şevalet
Vor să găsească nuanţa cea mai potrivită
A movului pielii tale strălucind stins
Şi să-i descopere dedesubturile de dor şi abanos,
Domnişoară Singurătate.
 
Poeţii şi ei se întrec în a înălţa ode, cântări, psalmi
Felului în care zâmbeşti dând cu tifla efemerului
Şi pun preţuire pe fotosinteza cuvântului
Cu care să-ţi îmbrace indiferenţa în faţa timpului,
A ironiei cu care priveşti eternitatea,
Şi tot ei îţi caută neîncetat cele mai potrivite rime,
Domnişoară Singurătate.
 
Dar tu rimezi adevărat cu zările, cu poezia
Cu tot ce te face să te redescoperi
Să redevii tu ascunsă în copilărie, în prima jucărie de pluş
În a fi singură înlăuntrul tău, tu şi lumea ta
Să te întorci în sâmburele din care ai încolţit pe cer
Cu toate visele, fricile, zborurile,
Domnişoară Singurătate.
 
Şi când văd coada alungită a ochilor tăi
Zbătându-se în lumina vântului
Dulcelui vânt al stepelor străbătute şi străbătându-te
Atunci îţi înţeleg îndepărtarea, îndepărtându-te
De toate locurile comune ale fiinţei,
Ca o păpădie gata să fie respirată de viaţă esti,
Domnişoară Singurătate.
 
Ştiu, Domnişoară Singurătate
Că iubindu-mă eşti nicăieri şi eşti în toate,
Domnişoară Singurătate
Ştiu că ai dreptul la a fi, în fapt, în fapte,
Domnişoară Singurătate
Întotdeauna vei juca totul pe o singură carte,
Ştiu, Domnişoară Singurătate
Cartea mea de poezie pe viaţă sau pe noapte.
 
번역

Miss Loneliness

I know you don’t want to interact with anybody,
That your own and delicate self is enough to you
And you put on your shoulders the light coat of loneliness,
But in order for you to prove you’re strong and gracious
To strongly feel that there’s you and the rest of the world
You’d always like to know that I am,
Miss Loneliness.
 
You care so little and you don’t care at all
That great painters who have been exhibited at art galleries like the relics of the saints,
Craftmen of light distillation and putting it on easel
Want to find the right hue
Of the mauve of your skin dimmly shining
And to discover its shady sides of love and ebony,
Miss Loneliness.
 
The poets too try to dedicate odes, chants, psalms,
To the way you smile by making a snook at the ephemeral things
And they treasure the word photosynthesis
With which they want to cover your indifference to time,
Of the irony with which you treat eternity
And they also try to find the best rhymes for you,
Miss Loneliness.
 
And when I see the long tail of your eye
Trembling in the light of the wind
Of the sweet wind going over the steppe and going over you,
Then I understand your distance, distancing yourself
From all the common places of the being
Like a dandelion ready to be breathed by life, you are
Miss Loneliness.
 
I know, Miss Loneliness
That loving me you are nowhere and everywhere,
Miss Loneliness
I know you have the right to be, in fact, in reality,
Miss Loneliness,
You’ll always place your bet only on one card*,
I know, miss Loneliness,
My book of poetry for life or for only one night
 
코멘트