Balada II

(în jargon, altfel zis jobelinul magistrului François Villon)

Scoicari1 pe la Ruel dând iama

Să vă păziți de-acum că e

Chiar pielea vostră-n joc, luați seama

La biet Colin de l’Éscailler2:

A spus și ce nu trebuie

În curte, căci să scape-a vrut

Dar neștiind să-i perie

Călăul gâtul i l-a rupt.

Schimbați cât mai curând de țoale

Și ascundeți-vă în Templu3

Dar evitați, din alergare,

Să nimeriți în zeghe, pentru

Că Matigny4 fu, de exemplu,

Prins și prin funie trecut

A plâns, făcând pe inocentu’

Călăul gâtul i l-a rupt.

Borfași, experți în mânărie

Zgorniți-i pe sticleți din cale

Dați lovituri cu măiestrie

Și împărțiți cu fiecare

Fără-a fi prinși și puși în fiare

Ca vulturii legați în scurt,

Căci de ratezi, prin spânzurare

Călăul gâtul ți l-a rupt.

Prințe, mai lasă-te de crime

Chiar dacă banii nu mai sunt

Căci de nu-ți aperi pielea bine

Călăul gâtul ți l-a rupt.

Traducerea Adrian Vasiliu

1.Scocarii, les Coquillards, era o societate criminală la mijlocul secolului XV , compusă din ucigași, hoți, falsificatori de bani, proxeneți. Villon a fost în legătură cu aceștia, dacă nu cumva chiar membru. În orice caz, jargonul l-a învățat de la ei.

2.Colin de l’Éscailler , sau Colin de Cayeux a fost executat la 30 septembrie 1460. Era prieten cu Villon și a participat împreună cu acesta la furtul de la Colegiul Navarrei. Cocheta ( și el cu Scoicarii ( sau era membru?)

3.Mânăstirea Templului din Paris unde se putea cere azil.

4.Montigny a fost spânzurat în 1457 pe la jumătatea lui Septembrie, de asemenea prieten cu Villon și, probabil, membru al societății Scoicarilor.