✕
Original lyrics
O Afogado
Pelo mar azul,
pela água tão clara,
caminhava o morto
esta madrugada.
Subia nas vagas,
bordado de espuma,
seu corpo sem roupa,
sem força nenhuma.
O sol cor-de-rosa,
nascido nas águas,
via o navegante
procurar a praia.
Sem voz e sem olhos,
chegava de longe.
Chegava - e ficara
além do horizonte.
Por dias e noites
viera atravessando
caminhos salgados
como o suor e o pranto.
Dançarino estranho
de passos macabros,
com o corpo despido
e grossos sapatos.
Dançando e dançando,
por noites e dias,
chegou dentro da alva
às areias frias.
O mar e a neblina
que um morto navega
são muito mais fáceis
que, aos vivos, a terra.
Vencera a inconstante
planície intranquila
numa silenciosa,
cega acrobacia.
E então se deteve
seu corpo dobrado
por aquele imenso,
póstumo cansaço.
Era como os peixes
finalmente quietos:
o peito, gelado
e os olhos, abertos.
Um fio de sangue
corria em seu rosto
irreconhecível
de secreto morto.
Miravam com pena
sua dúbia face.
Quem era? Quem fora?
Nas ondas gastara-se.
Nu como nascera
ali se caía.
Só tinha os sapatos:
lembrança da vida.
(1949)
Submitted by 
tsitpirc on 2015-01-13
tsitpirc on 2015-01-13Translation
Înecatul
Pre albastra mare,
limpede şi chiară,
apăruse mortul
azi diminecioară.
Călărind pre valuri,
îmbrăcat în spume,
vine fără vlagă,
vine fără nume.
Răsărindul soare,
printr-a mării vrajă,
vede călătorul
lunecînd spre plajă.
Fără ochi nici gură
vine de departe.
Apele-l dădură
dincolo de moarte.
Zi şi noapte-ntruna
pribegise dînsul
pre cărări sărate
cumu-i numa plînsul.
Unduiau pre valul
groazelor acele
trupuşoru-i firav
şi-ncălţări prea grele.
Dănţuind întruna
fără de hodină
apucat-au mortul
în mormînt de-arină.
Negura şi apa
ce pre morţi îi poartă
mai uşoare sunt ca
omeneasca soartă.
Marea schimbătoare
şi necunoscută
trec cu-ndemînare
oarbă şi tăcută.
Cînd ajunge mortul
mort a doua oară,
îl împinge marea
strîmb şi gol afară.
Liniştit ca peştii
zărilor tihnite,
peptul lui îi ţapăn,
goale-a lui orbite.
Firicel de sînge
îi brăzdează rostul.
Alte semne n-are.
Cine să fi fostu?
Îl privea cu milă
de pre mal tăt natu'.
Cine-i oare? Marea
rău mi l-au stricatu.
Cum făcu-mi-l muma
dispărea în ceaţă...
Încălţarea-i numa
lua cu el din viaţă.
(1949)
✕
Cecilia Meireles: Top 3
| 1. | Motivo |
| 2. | Retrato |
| 3. | Ou isto ou aquilo |
Comments
About translator
Cecilia Meireles, 1901-1964