Αρχική Αρχική
Βοήθεια
Sign Up
LT → Ρουμανικά → Mihai Eminescu → Vis → Αγγλικά
  • Mihai Eminescu

    Mihai Eminescu

    Vis → Αγγλικά μετάφραση

✕
Αγαπημένα
Μερίδιο
Font Size
Πρωτότυποι στίχοι
Swap languages

Vis

Plutesc pe râu – pe pânza-i plană,
Pe păduri vineţi de cristal,
În urmă-mi noaptea dumbrăvană,
Nainte-mi domul cel regal.
 
Căci pe o insulă ferice
Se-nalţă cupola de bronz,
A lui coloane nalt-antice
Sub norii nopţii mari şi blonzi.
 
Mă urc pe scări, intru-năuntru:
Tăcere – de-aud al meu pas,
Se-nalţ-frumoase, lucesc mândre
Chipuri de sfinţi p-iconostas.
 
Şi-n turla mare doar străluce
Un singur sâmbure de foc
Ce luminează sub o cruce
Şi naşte umbre-n orice loc.
 
Şi numai sus, din cor, apasă
Un cântec trist, prin stâlpii reci,
Ca o cerşire tânguioasă
Pentru repausul de veci.
 
Şi-n tactul muzicei ce-ntreabă
Ieşi încet un chip ca-n somn,
Cu o făclie-n mâna slabă,
C-o lungă mantie de domn.
 
Şi când mă uit în a lui faţă
Cu ochii-nchişi, căzuţi în fund,
Cu o slăbire lungăreaţă,
Cu buze vineţi strâns profund.
 
Ah, îl cunosc ăst chip ce trece,
Ăst sân de marmură pălit.
Ce cald-ai fost şi cum eşti rece,
Tu dulce înger ce-am iubit.
 
Când mi-ai murit tu? Cum se poate
Să nu o ştiu că nu mai eşti?
Visez? Sau moartă eşti, iubită,
Sau ambii-n groapă visăm morţi?
 
Eşti moartă tu? Sunt mort în groapă
Te văd ca-n vis, o dulce stea?
Trăim în lume? Este lumea?
Sau e o viziune-a mea?
 
Ce este lumea? Sclav şi rege...
Închipuiri a lumei sorţi,
Căci viaţa-ntreagă-a lumii-ntrege
Un vis e al eternei morţi.
 
Μετάφραση

Dream

Floating on the river- on its plain cloth,
On bluish forests made of crystal,
In my back the young forest,
In front of me, the royal sir.
 
Cause on a happy island
The dome of bronze is rising,
Its high- ancient columns
Under the nights big and blond clouds.
 
I climb the stairs, I get in:
Silence- if it hears my step,
It rises beautiful, shine proud
Saint faces on iconostasis.
 
And in the big tower just shines
Just one seed of fire
Which lights under a cross
And casts shadows everywhere.
 
And just up, from the choir, it press
A sad song, through the cold pillars,
Like a plaintive begging
For the eternal rest.
 
And in the touch of the music which asks
Get out with a face as in sleep,
With a torch in the weak hand,
With a long coat of sir.
 
And when I look in his face
With closed eyes, fallen in the bottom,
With a slimming length,
With bluish lips deeply squeezed.
 
Ah, I know this face it comes by,
This marble breast withered.
How warm you were and now you`re cold,
You sweet angel I loved.
 
When did you died? How is it possible
Not to know it that you aren`t?
Am I dreaming? Or dead you are, darling,
Or both in grave we dream dead?
 
Are you dead? I`m dead in grave
I see you like in a dream, a sweet star?
Do we live in the world? It`s the world?
Or is it just a vision of mine?
 
What is the world? Slave and king...
Imagination of the worlds fate,
Cause the whole life of the whole world
A dream is of the eternal dead.
 
✕
Mihai Eminescu: Κορυφαία 3
1.Luceafărul
2.Glossă
3.Lacul
Σχόλια
↑↓