✕
Romanian
Romanian
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Țin în mine și nu spun
Că am suferit destul
Nu e nimeni să mă creadă
Durerea să mi-o înțeleagă
Cine ar putea să-mi spună
La nevoie o vorbă bună
Când oamenii vor defapt
Să te vadă în genunchi
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Vede lumea și se uită
La tine cu multă ciudă
Când realizezi ceva
Singurel din munca ta
Se oftică și urăște
Pe omul ce reușește
Cu suspin și cu sudoare
Și-a făcut singur cărare
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
Din câte știu și câte am trăit
De toate m-aș lăsa c-am obosit
Să alerg într-una fără nici-un rost
Să pierd din viață tot ce e frumos
TurbonormComments
