• Marina Scupra

    Încet amurgește

Делиться
Font Size
Румынский
Румынский
În fiecare dimineață
Mă pieptăn singură-n oglindă.
Demult deșertul ei de gheață
Nu vine nimeni să-l aprindă.
 
Nu vine nimeni să învie
Adâncul ei de apă moartă,
Pe care trist, cu nostalgie,
Vechi amintiri din nou mă poartă.
 
Încet se răcește și frunze prin aer colindă,
Ca ultimele stele.
Încet amurgește, încet amurgește în oglindă
Și-n gândurile mele...
 
Nu pot uita cum în oglindă,
Pe când mă pieptănam, visată,
Venea cu dor să mă cuprindă
Cel care n-am să-l uit vreodată.
 
Se-aștern ușor, ușor omături
În părul meu ca de mătasă,
Și nu e nimenea alături
Să-mi spună că mai sunt frumoasă.
 
Încet se răcește și frunze prin aer colindă,
Ca ultimele stele.
Încet amurgește, încet amurgește în oglindă
Și-n gândurile mele...
 
Încet se răcește și frunze prin aer colindă,
Ca ultimele stele.
Încet amurgește, încet amurgește în oglindă
Și-n gândurile mele...
 
În fiecare dimineață
Mă pieptăn singură-n oglindă...
 

 

Комментарии