Ai un om

„Ceau. Nu vreau să par bulangiu sau faze de-alea, știi? Da’... eu zic că tre’ s-o lăsăm mai moale, în pula mea, că... îi faci rău lu’ ăla... și îmi faci rău și mie, în pula mea, când te văd așa. Mă stresezi prea întruna. Ți-am zis. A fost frumos la-nceput, asta este. Gata! Ai un om acasă. Te-am rugat din tot sufletu’ să nu mai suni pe număru’ ăsta.”

Dacă nu vrei să-nțelegi

„Băi, lasă-mă, te rog!”

O să te fac să suferi

Tu cauți consolare, plângi că nu-i ușor

Da’ consolarea n-o găsești la mine-n dormitor

Nu-s psiholog, eu nu-s obligat să te-ascult

Nu mă plătești — ești aici doar să te fut

Nu suntem preteni, tu ai un om acasă

Care te ține doar pentru cât ești de frumoasă

El te-nșeală, tu zici că te-ai săturat

Ai un om acasă — ce cauți cu altu-n pat?

Nu zic să-ți părăsești omu’, că nici el nu te-ar părăsi

Dar stai prea mult după el și ar trebui să știi

Că și el se vede cu-altele atunci când nu ești scoasă

Tu stai singură acasă și-l aștepți ca o proastă

„Nu merită!” Și știi și tu că o gândești

Dar pur și simplu n-ai curaju’ să îl părăsești

Îl respecți prea mult, dar gândește-te mai bine:

N-ai avut niciodată timp pentru tine

Fericirea ta a devenit un simplu mit

Acum zâmbești doar când certurile au sfârșit

Fii sinceră: nu vrei să-l lași, vrei altceva

Ești sătulă de el, acum vrei pula altcuiva

N-o să te numesc curvă, că nici pe el nu-l numesc

Tot la el te duci după ce alții te mulțumesc

Ai fi o proastă dacă ți-ai părăsi bărbatu’

Doar pentru faptu’ că te fute mai bine altu’

Tu cauți consolare, plângi că nu-i ușor

Da’ consolarea n-o găsești la mine-n dormitor

Nu-s psiholog, eu nu-s obligat să te-ascult

Nu mă plătești — ești aici doar să te fut

Nu suntem preteni, tu ai un om acasă

Care te ține doar pentru cât ești de frumoasă

El te-nșeală, tu zici că te-ai săturat

Ai un om acasă — ce cauți cu altu-n pat?

Ți-o fi greu și ție, oare ce-ți lipsește?

Ar trebui să te doară-n cur că nu te iubește

Ești o proastă! La ce-ți mai trebuie afecțiune

Când ai aur, conduci X6 și mănânci mâncăruri bune?

Dintr-o prăpădită te-a făcut regină

Dintr-o garsonieră te-a mutat direct în vilă

Fii atentă, ar trebui să fii conștientă:

Niciun make-up artist n-are ce ai tu în toaletă

Îți lipsește ceva? „Nu!” Atunci de ce-l condamni?

Habar n-ai prin câte trece ca să ai tu bani

Am impresia că, de prea mult bine

Tu te fuți și cu el, și cu ăla și cu mine

În fine, n-o să mă bag între tine și el

Dar apreciază-l că-ți umple cardurile din portofel

Nu-ți pierde capu’, nu cumva să te-ndrăgostești:

Deja ai unu’ acasă pe care tre’ să-l iubești

Tu cauți consolare, plângi că nu-i ușor

Da’ consolarea n-o găsești la mine-n dormitor

Nu-s psiholog, eu nu-s obligat să te-ascult

Nu mă plătești — ești aici doar să te fut

Nu suntem preteni, tu ai un om acasă

Care te ține doar pentru cât ești de frumoasă

El te-nșeală, tu zici că te-ai săturat

Ai un om acasă — ce cauți cu altu-n pat?

Să știi că-ți bați joc de tine singură — păcat

De la o conversație ajungi la acțiune-n pat

Te urăsc când mă gândesc: dac-aș fi ca ăla eu?

(Ce?) Să fii femeia mea și s-alerg după bani din greu

Oare pe mine m-ar înșela? Cu siguranță

N-are nevoie de motive, zdreanța-i zdreanță

Zice că-l iubește, da’ se poartă de parcă nu-i pasă

Pe târfă n-ai cum să o faci femeie de casă

Și nici n-aș încerca, eu-s aici cu treaba mea

Nu vreau s-o despart de ăla că stă bine așa

Dar cum să scap de ea? C-a devenit o tâmpită

Vine la mine cu texte de genu’: „Sunt îndrăgostită!”

Trebuia să nu mă-ncurc, nu așa ne-am înțeles

Acum dai stres, vrei să mă vezi mai des

Ți-am zis c-așa va fi, da’ tu: „Nah!”

Morții tăi de zdreanță! Nu mă mai suna!

Tu cauți consolare, plângi că nu-i ușor

Da’ consolarea n-o găsești la mine-n dormitor

Nu-s psiholog, eu nu-s obligat să te-ascult

Nu mă plătești — ești aici doar să te fut

Nu suntem preteni, tu ai un om acasă

Care te ține doar pentru cât ești de frumoasă

El te-nșeală, tu zici că te-ai săturat

Ai un om acasă — ce cauți cu altu-n pat?

„Ce să rămânem preteni, mă? Băga-mi-aș pula-n pretenia mă-tii! ’Tu-ți morții mă-tii! Ești periculoasă, mă! Ce pretenie să fie-ntre noi? Du-te-n morții mă-tii! Băga-mi-aș pula-n mă-ta! Morții mă-tii. Dacă mai suni pe număru’ ăsta, îți rup capu’ de pe umeri. Morții mă-tii de muistă! Pișa-m-aș pe tine!”